Creat de copii pentru copii, „Basmul Unirii” a fost lansat de Biblioteca Metropolitană București

Biblioteca Metropolitană București a lansat „Basmul Unirii”, rezultatul unui proiect dedicat Anului Centenar, menit să aprofundeze cunoştinţele pe care copiii le au cu privire la Marea Unire, la care 26 dintre filialele BMB s-au putut implica în organizarea şi derularea activităţilor, basmul devenind astfel itinerant. Ceremonia de lansare a basmului a avut loc marți, 11 decembrie, la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor.

„Basmul Unirii” este un frumos exerciţiu de imaginaţie colectivă, care ilustrează conceptul Unirii, văzut prin ochii copiilor.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul doamna Ramona Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București, domnul Claudiu Daniel Catană, consilier general al Primăriei Municipiului București și doamna Zvetlana Preoteasa, director general al Centrului de Proiecte Educaționale și Sportive București PROEDUS din cadrul Primăriei Municipiului București.

„Poate vă întrebați de ce un basm? Pentru că basmele, am considerat noi, joacă un rol extrem de important din punct de vedere educativ. Prin intermediul poveștilor copiii pot descoperi lumea, iar „Basmul Unirii”, pe care avem onoarea să vi-l prezentăm în această seară, este un frumos exercițiu de imaginație colectivă, este ilustrarea conceptului Unirii prin ochiii copiilor prezenți în această seară, aici, la Palatul Copiilor. Personajele fantastice au fost minunat reprezentate, iar valori ca dreptate, adevăr, solidaritate, dar și curaj au fost caracteristici pe care copiii le-au atribuit personajelor create în acest basm. Aș vrea să vă spun că atât textul, cât și desenele aparțin în totalitate copiilor. Acesta este basmul, creat de voi, dragi copii. Vreau să vă mulțumesc  tuturor celor care ați pus suflet în crearea acestui basm, tuturor copiilor, doamnelor bibliotecare, cadrelor didactice implicate. Mulțumesc de asemenea editurii RAO pentru înalta ținută grafică și pentru calitatea deosebită. Nu aș vrea să trec mai departe fără să spun faptul că acest basm este un concept al doamnei Zveltana Preoteasa, care se află alături de noi și îi mulțumim foarte mult pentru această idee minunată și îi mai mulțumim pentru sprijinul acordat în această seară în calitatea pe care o are în prezent, de director general al Centrului de Proiecte Educaționale și Sportive PROEDUS. Îi mulțumim încă o dată.”, a afirmat Ramona Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București.

În cadrul evenimentului publicul spectator a putut viziona filmul adaptat după Basmul Unirii, scris de copii, realizat de echipa teatrului „Licurici” a BMB.

În prezența unui public numeros, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București le-a înmânat celor 124 de copii care au scris basmul diploma de mic scriitor și primele exemplare tipărite ale Basmului Unirii.

De asemenea, în foaierul sălii de spectacol invitații au putut vedea și expoziția București 1918 – București 2018, realizată cu materiale inedite din biblioteca digitală a BMB, ce prezintă o comparație între Bucureștiul de acum 100 de ani și Bucureștiul de astăzi. Privitorul poate face o plimbare imaginară pe străzile vechii Capitale admirând biserici, monumente, clădiri ce marcau viața bucureșteană de acum un veac, realizând în același timp felul în care acestea s-au transformat sau au dispărut.

„Literatorul”, un nou proiect cultural lansat de Centenar

Luni, 10 decembrie 2018, Biblioteca Metropolitană București a lansat oficial noua revistă „Literatorul”, fondată în anul 1880 de Alexandru Macedonski. Într-o mică sală de spectacole a Teatrului Excelsior din Capitală au venit câteva zeci de iubitori de literatură românească, care au evocat memoria marelui poet, prozator, dramaturg și publicist român Alexandru Macedonski.

Printre invitații de seamă ai evenimentului s-au numărat marele scriitor, dramaturg, romancier și eseist Nicolae Alexandru Breban, criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române Ioan Cristescu, viceprimarul Capitalei Tomnița Florescu, subprefectul Capitalei Corneliu Cîrstea, vicepreședintele Institutului Cultural Român Mirel Taloș, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București Ramona Ioana Mezei, directorul Centrului de proiecte educaționale și sportive București PROEDUS Ileana Zvetlana Preoteasa, redactorul-șef al revistei „Literatorul” Elena Boholț, precum și mulți alți reprezentanți ai autorităților locale, mari gazetari români, dar și admiratori ai culturii și literaturii române.

Atmosfera de la Teatrul Excelsior a fost animată, la început, de un scurt moment artistic susținut de Andrei Păunescu, care a evocat pe scurt memoria marelui om de cultură Adrian Păunescu (tatăl artistului), iar apoi, directorul Muzeului Literaturii Române Ioan Cristescu, împreună cu Nicolae Breban și Alex Ștefănescu au evocat câteva momente memorabile din istoria revistei „Literatorul”. Scriitorul Nicolae Breban s-a arătat „uimit și plăcut surprins” de reapariția „Literatorului”, subliniind faptul că „este formidabil” că Macedonski este readus în atenția publicului, în An Centenar. Criticul Alex Ștefănescu a spus că textele scrise în noua revistă sunt substanțiale, interesante, remarcând că prezentarea grafică, deopotrivă elegantă și atrăgătoare, este pusă în valoare de fotografiile cu valoare documentară, care sunt binevenite.

Viceprimarul Capitalei Tomnița Florescu a anunțat cu această ocazie că va propune Primăriei Muncipiului București să preia și să renoveze cunoscuta casă monument istoric de pe Splaiul Independenței, Casa Pompiliu Eliade, o clădire cu o arhitectură rar întâlnită în Bucureşti, un amestec de Art Nouveau cu sugestii romantice, pentru a fi viitorul sediu al revistei, un loc potrivit unde se vor putea desfășura cenacluri literare ori alte evenimente culturale.

Evenimentul s-a încheiat cu un scurt moment poetic, în care artiștii Laura Mihaela Dumitru, Vera Linguraru și Vlad Conovaru au recitat poezii de Alexandru Macedonski, Alexei Mateevici, Grigore Vieru, Adrian Păunescu și Victor Eftimiu, urmat de un cocktail în timp ce, în fundal, s-au auzit melodiile lui Jean Moscopol și Maria Tănase, iar în sală au rulat imagini cu Bucureștiul din perioada interbelică.

(Fotografii: Gabriel Boholț)