Ziua Culturii Naționale la BMB

De ziua Culturii Naționale, vă așteptăm la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor și în filialele noastre să sărbătorim alături de mari actori și muzicieni români printr-o serie de evenimente dedicate publicului de toate vârstele.

Programul evenimentelor se deschide în ziua de 12 ianuarie, la ora 10.00 la Artoteca BMB din Șoseaua Mihai Bravu, cu Lecția de poezie. Sub motto-ul “porni Luceafărul”, Lecția de poezie va aduce ascultătorilor versuri inedite în lectura autorilor: George Călin, Nicoleta Tudor, Vasilica Ilie, Dumitru Bădiță, Claudia Bota, , Liliana Liciu, Florin Grigoriu, Adrian Bulgaru, Liliana Popa, Daniela și Florin Căprar, Ioan Rațiu, Magda Băcescu, Ștefan Apostol, Doina Ghițescu, Maria Niculescu și Gabriela Tănase.

Apoi îi așteptăm pe iubitorii de poezie  și muzică,  luni 14 ianuarie,  de la ora 18, la Sala mică a Palatul Național al Copiilor, unde ne putem bucura împreună de recitalul Eminescu – făclie de veghe, susţinut de renumitul actor  Dorel Vişan şi de talentatul flautist Ion Bogdan Ştefănescu. Printre poemele eminesciene ce vor putea fi ascultate în această formulă, amintim Umbra lui Istrate Dabija Vodă, Venere și madonă, Mortua est, Epigonii, Monologul lui Luca Arbore, flautistul Ion Bogdan Ștefănescu urmând să interpreteze compoziţii proprii, dar şi lucrări de Dimitrie Cantemir, Theodor Grigoriu, Horațiu Rădulescu şi Doina Rotaru.

Vă invităm apoi să reveniți, marți 15 ianuarie, tot la ora 18, de data aceasta la Biblioteca Dimitrie Cantemir din strada Viitorului, nr. 52, la recitalul Din valurile vremii, susţinut de actorii Ionuţ Kivu şi Irina Ungureanu şi grupul coral Pro Contemporania. Veți putea reasculta poeme din lirica de dragoste eminesciană, precum O, rămâi, Făt-Frumos din tei, Floare-albastră, Pe lângă plopii fără soț, Peste vârfuri, Lacul şi nu numai, dar şi piese corale româneşti reprezentative, precum Limba românească de Gavriil Muzicescu, Brâul de Pretorian Vlaiculescu sau Urare de dragoste, de Irina Odăgescu.

Și nu sunt singurele surprize pentru ziua de 15. Cei ce vor să cunoască mai multe despre opera marelui poet Mihai Eminescu sunt așteptați la bibliotecile Nicolae Labiș (Str. Brașov nr. 6), Gheorge Șincai (Str. Prelungirea Ferentari nr. 5), Bogdan Petriceicu Hașdeu (Str. Traian nr. 2) și George Topîrceanu ( Str. Veteranilor nr. 7-9), la  întâlniri cu expoziții de carte ce conțin materiale din și despre opera poetului național.

La Biblioteca  Mihai Eminescu (Str. Valea Prahovei nr. 3), sărbătorim data de 15 ianuarie printr-un club de lectură în cadrul căruia copiii se vor putea familiariza cu cele mai frumoase poezii eminesciene, în timp ce la Biblioteca Vasile Alecsandri pregătit un atelier în cadrul căruia cei mici se pot distra îmbinând literatura cu activitatea practică.

Câteva cuvinte despre cei ce ne vor încânta în zilele dedicate lui Mihai Eminescu:

  • Ion Bogdan Ştefănescu (prim flautist al Filarmonicii „George Enescu” şi solist al Filarmonicii „Banatul”, Timişoara) are o activitate concertistică susţinută, atât în postură solistică, cât şi ca membru în diverse formaţii camerale precum Trio Contraste, Profil, cvintetul ”George Enescu” , duo flaut – harpă alături de Ion Ivan Roncea sau duo flaut-pian alături de pianistul Horia Mihail în cadrul turneelor naţional „Flautul de aur” şi „Flautul fermecat”. În 2006 a înființat ansamblul Barock Orchestra al cărui solist şi dirijor este.
  • Dorel Vișan este un actor, director și poet român. A interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai variată gamă, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 50 de roluri în producții românești și internaționale.

De-a lungul carierei sale, a fost laureat cu numeroase premii:

Actorul Dorel Vișan a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

În anul 1995 a avut loc debutul său literar cu poezii, în revista Steaua. A publicat până în prezent 4 volume de versuri. Numele său a fost inclus în antologiile Poeți clujeni contemporani (1997) și Un pahar cu lumină. Poeți contemporani clujeni (antologie bilingvă româno-maghiară, 2005). Dorel Vișan este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

 

  • Irina Ungureanu este consultant artistic gr. I la N.A.T.C. ,,I.L.Caragiale”, Bucuresti (Romania), Vicepreședinte al Asociației Culturale Intersectio, Manager și profesor la Studio Galapagos și actor colaborator la Teatrul Odeon, Teatrul L.S. Bulandra, Teatrul George Ciprian Buzău, Teatrul Fani Tardini Galați, Teatrul Foarte Mic, teatru independent
  • Ionuț Kivu este actor al Teatrului Odeon, absolvent UNATC L. Caragiale”, secţia Actorie, absolvită în iunie 2002, cu media 10 (şef de promoţie); studii aprofundate, absolvite în iunie 2003, cu media 10; Doctor U.N.A.T.C. în domeniul Teatru (octombrie 2009).

 

Organizatori: Biblioteca Metropolitană Bucureşti

Parteneri : Pro Contemporania, The Culture Hub, Societatea Culturală „Apollon” România

Parteneri media: Radio România Cultural, Mediatrust, România TV, Liternet,  Agenţia de carte, Observator cultural, Viewfinder Solutions, Mişcarea de rezistenţă, MKlasika.

 

Participarea la evenimente este gratuită. Pentru evenimentele de la Palatul Național al Copiilor din data de 14 ianuarie și Biblioteca Dimitrie Cantermir din data de 15 ianuarie,  rezervările se fac la adresa de email comunicare@bibmet.ro .

Biblioteca – lăcaş de cultură

Biblioteca – lăcaş de cultură

 

Spaţiile Bibliotecii Metropolitane din Sectorul 2, cunoscute deja sub numele de Artotecă si Mediatecă, vă așteaptă la evenimentele  culturale ce au loc sub egida Centenarului și nu numai.  Cele două lăcaşuri, ambele situate pe şoseaua Mihai Bravu nr.4, ne oferă bucuria de a participa la viaţa cultural-artistică a  Bucureştiului.

Deschise de curând, din luna iunie a acestui an, au intrat rapid în circuitul favorit al iubitorilor de artă şi de  frumos, bucurându-se astfel, de succes, precum  şi de un numeros public participant la toate activităţile organizate.

Mediateca, concepută ca un sanctuar artistic, unde vizitatorii, amatori şi profesionişti , pot găsi arta sub forma de albume tipărite, CD-uri,  DVD-uri, casete audio şi video, dar şi sub forma interactivă a  evenimentelor live. Aceste  întâlniri muzicale sunt organizate săptămânal, sub titlul ”Muzica şi Muzicienii României Interbelice”, în fiecare zi de marţi, la orele 17.00, unde vă aşteaptă soprana Livia Daniela Rădulescu, doctor în muzică. Artist cu vastă experientă în ţară şi străinătate, ne introduce cu multă pasiune printre bijuteriile muzicale în formă audio şi printre expunerile în Power Point despre marile personalităţi în domeniu. De asemenea, auditoriul primeşte informaţii scrise despre cele expuse la întâlnirile organizate la Mediatecă, acestea dorindu-se a fi un suport de curs iniţiator.

Artoteca, deschisă publicului larg ca loc de întâlnire cu Arta, de data aceasta sub formă vizuală, scrisă şi vorbită, ne îmbie, mai mereu, cu o lansare de carte, cu prelegeri ţinute de personalităţi marcante în domeniu sau  vernisaje inedite, reunite in Stagiunea Permanentă de Artă Plastică TEMEIURI.

Vernisajele au loc în fiecare lună, sunt organizate de Centrul Cultural HDU si Fundaţia Adevăr, sunt coordonate de curatorii  Dr.Radu George Serafim si Ana Maria Nilă, cu sprijinul Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Datorită lor, Artoteca este un colt de linişte şi armonie, unde vizitatorul se poate retrage  din tumultul vieţii cotidiene, contemplând nestingherit pe simeze, lucrări de grafică, gravuri, tablouri lucrate in manieră clasică sau modernă, ori in tehnică combinată, ceea ce incită ochiul  iubitorilor de gen.

În Artotecă, prin Proiectul Bucureștiul Interbelic, inițiat de Primăria Sectorului 2 in parteneriat cu Biblioteca Metropolitană, se organizează seri cu subteme culturale ce au loc saptămânal, in  fiecare miercuri, la orele 17. Proiectul prevede întâlniri, prelegeri, conferințe, lansări de carte, discursuri, toate activitățile fiind  susținute de unii din cei mai reputați oameni de cultură si stiință din România, care au acceptat cu mare drag să fie alături de noi, bucureștenii, în acest an centenar și, mai ales să ne  împărtășească  din experiența proprie, uneori chiar lucruri doar de ei știute.  Ne mândrim cu invitați ca domnul Dr.Radu George Serafimcritic de artă și scriitor, care ne invită la atelierele  despre pictorii romani ai perioadei interbelice. Dl.Sorin Vasilescu – prof.dr.arhitect– conferința despre problemática devenirii arhitecturii interbelice în capitală, dl. Dr.Tudor Octavian – publicist și jurnalist care explică pe înțelesul tuturor ce înseamnă să pictezi, să ai expoziții personale, sistemul de valori în domeniu, atât în țară, cât și în străinătate, dl.Mircea Bunescu – regizor de film documentar și director de imagine- ne încântă privirile cu filme despre viața pictorilor interbelici și ne prezintă filmografia interbelică.         Dl.ing. Octavian Udriște alege ca subtemă – „Personalități ale tehnicii și industriei românești în Centenar” demonstrând cu prisosință că arta cochetează subtil și e permanent necesară în detaliile și prezentarea produselor finite din industrie si tehnică.

Vă invităm să descoperiți, personal, lumea culturală a celor două lăcașuri din sectorul 2,  ale Bibliotecii Metropolitane București, dar vă întâmpinăm cu drag și pe site-ul nostru oficial , oferindu-vă detalii despre oferta noastră culturală. (Marilena Taloș)

De ce iubim femeile și cărțile

De ce iubim femeile și cărțile

Cu toții iubim ceva. Ne lăudăm pe facebook că iubim natura, animalele, Crăciunul, prietenii familia, călătoriile, etc. Fiecare iubește ceva sau pe cineva. Femeile iubesc bărbații, bărbații iubesc femeile. Dar de ce? De ce iubim? Asta ne întrebăm foarte rar, și atunci când o facem ne dăm fie răspunsuri foarte științifice sau „foarte” filosofice. Nimic sincer, toate luate din cărți. Și iată o întrebare nouă. De ce iubim cărțile?

Veți veni repede cu răspunsul că nu toată lumea iubește cărțile, că doar oamenii culți o fac și de aici mulți dintre noi, cititorii acestui text de pe un site de bibliotecă ne vom afirma superioritatea față de ceilalți, necititorii, care au preocupări meschine și limitate. Dar, asta nu ne va răspunde la întrebarea noastră, „de ce iubim cărțile?”. Doar pentru că ne fac să ne simțim superiori? Doar pentru că noi suntem cei ce citesc și alții nu?

Cred că răspunsul ar fi aflat mai ușor print-o analogie simplă. De ce iubim de exemplu femeile? Poate în cazul bărbaților, întrebarea s-ar potrivi foarte bine. De ce să nu comparăm o femeie cu o carte bune. Nu le putem iubi fizic la fel, dar spiritual putem găsii multe asemănări.

Cu excepția cărților științifice, majoritatea cărților ni se revelează încet, încet, le descoperim etapă cu etapă așa cum o facem conștient sau nu și cu femeile. Atunci vrei să cunoști pe cineva începi cu exteriorul, așa cum la cărți o faci cu coperta, citești pagina patru, vezi despre ce e vorba. La fel e și cu o persoană, vezi întâi masca socială, ți se dau niște indicii despre pasiunile ei, despre ce îi place și ce nu, despre ce își dorește despre ce visează.

Și cărțile bune, te fac să visezi și visul începe cu primele pagini dacă acestea reușesc să te capteze. Dacă nu cartea va fi închisă fără milă, pentru că  viața este prea scurtă pentru a pierde timpul cu cărți proaste, la fel cum și persoanele cu care nu ai nimic în comun, nu merită timpul tău.

Urmează iubirea, aici vine răspunsul la de „ce”-ul de mai sus. Dacă o carte sau o persoană te poate scoate din cotidian, din lumea mică și cenușie pe care o numești realitate, dacă îți poate schimba starea de spirit printr-un zâmbet sau printr-un capitol bun, iubirea se înfiripă. Pentru că iubim ce ne face să ne simțim mai liberi, mai fericiți și mai plini de viață.

Și ne plac și provocările, o poveste de iubire este plină de dramatism, lacrimi, îndoieli, dar și de tandrețe, fericire și zâmbete. Aceleași emoții se pot găsi și în cărți, numai că cele din urmă au de cele mai multe ori un sfârșit fericit. Aici se rupe legătura dintre cărți și poveștile din viața reală.

Cărțile sunt un refugiu în fața realității, porți de imaginație spre o lume în care visăm să intrăm, dar care niciodată nu capătă formă, până la capăt, în realitate. Viața din jurul nostru nu funcționează pe aceleași principii, nu totul se termină cu bine, nu totul poate fi atins, nu toate aspirațiile noastre pot căpăta formă. Aici se rupe povestea de iubire.

Nici unul din noi nu este asemenea personajelor din cărți, nici situațiile întâlnite între pagini nu au aceiași rezolvare ca în realitate, și cel mai important ușurința pe are o întâlnim în cărți se traduce în ani de suferință în viața reală.

Atunci începem să iubim mai mult cărțile și mai puțin femeile, pentru că nu mai suntem suficient de puternici pentru a le face față. Cărțile le iubim pentru iluziile dintre paginile lor, femeile le iubim pentru iluziile pe care ni le oferă sau poate ni le creăm singuri. (Daniel Ciobanu)

O poveste de Crăciun și pantofii lui Hans Klemm

Vineri, 14 decembrie, a fost despre cuvinte, Crăciun și bunătate, toate într-o poveste, spusă la Biblioteca Emil Gârleanu. Un oaspete de seamă ne-a adus Minunea de Crăciun a lui Jonathan Toomey, iar mica noastră bibliotecă s-a umplut de copii și părinți.

Firește a venit și presa, pentru că oaspele nostru a fost nimeni altul decât Excelența Sa, Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, cu toate că nu funcțiile și demnitățile oficiale au marcat evenimentul de vineri, ci mai degrabă Spiritul Crăciunului, cuprins în povestea de Crăciun a cioplitorului în lemn ce nu râdea aproape niciodată.

Copiii însă, au râs din plin la povestea citită pe 8 voci, în două limbi americană (cum spun francezii englezei americane, vorbite în SUA) și în română, beneficiind și de o regie atent gândită, menită să impresioneze pe spectator nu doar prin poveste, cât și prin detaliile atent pregătite.

Pentru cele 8 roluri ținem să mulțumim:

E.S: Ambasador Hans Klemm, Ambasadorul SUA în România, naratorul frumoasei povești de Crăciun,

Dana Bates, de la Fundația Noi Orizonturi, care l-a personificat pe ursuzul cioplitor în lemn, Jonathan Toomy

Brandi Bates, de la Citim Împreună România, a fost Văduva McDowell, care încearcă să-l schimbe pe cioplitor, dând în același timp o lecție de bunătate fiului său

Briana Bates, a dat glas în limba engleză Micului Thomas, care visa la rândul său să cioplească în lemn pentru talentatul Jonathan, reușind să aducă ceea ce lipsește creației lui Jonathan și anume sufletul.

Aceleași personaje au fost aduse publicului în limba română de:

Ionuț Robert Olaru , ilustrator – Naratorul

Alex Icodin, designer – Jonathan Toomey

Claudia Șerbănuță, manager al proiectului “Ora să ȘTIM” – Văduva McDowell

Teodora PătrașcuMicul Thomas

 

Cartea citită, Minunea de Crăciun a lui Jonathan Toomey este o poveste răsplătită cu numeroase premii,( dintre cele mai importante fiind Kate Greenaway Medal în 1995, Christopher Award și cel oferit de American Library Association,) a fost tradusă în limba română de poetul Florin Bican, și publicată în 2018, într-o înaltă concepție grafică, la editura Cartea Copiilor, editură ce are printre obiectivele sale încurajarea lecturii de la vârste fragede, educarea gustului literar alături de stimularea creativității și a spiritului critic, dezvoltarea capacității de a gândi liber și formarea unei atitudini deschise și tolerante.

Editura Cartea Copiilor, ca și Fundația Noi Orizonturi, ne-a fost partener și a făcut posibilă organizarea evenimentului, eveniment ce de altfel a deschis campania educațională „Citește-i iepurașului tău”, campanie ce își propune să amintească părinților beneficiile a doar 20 de minute de lectură pe zi, beneficii printre care cel mai important este o dezvoltarea armonioasă.

Pe lângă Excelența Sa Ambasadorul SUA Hans Klemm, ne-a onorat cu prezența domnul Alexandru Călin director și co-fondator a al Editurii Cartea Copiilor.

Organizarea impecabilă o datorăm doamnei Mihaela Groze, dar și bibliotecarelor noastre Florența Ivan, Lavinia Ioniță și Ioana Irinciuc, care au avut grijă ca în mica și primitoarea Bibliotecă Emil Gârleanu să nu lipsească nimic.

Publicul participant ne-a mulțumit în persoană dar și pe rețelele de socializare.

Să nu uităm un gest interesant: înainte de a intra pe covorul din spațiul pentru copii, ambasadorul SUA s-a descălțat, ca și ceilalți copii, lăsând-și pantofii, printre pantofii copiilor. Avem poze cu pantofii ambasadorului Klemm, pentru istorie.

 

Gala decernării premiilor Festivalului Internațional de creație literară Apollon

“Simezele bibliotecii” este un proiect al BMB desfășurat în spațiul Artoteca din Șoseaua Mihai Bravu, Nr. 4. Pentru că nu dorim să insistăm acum asupra acestui proiect, dar promitem că o vom face într-un viitor apropiat, vom spune doar că este un spațiu cultural multifuncțional în care se pot desfășura expoziții, lansări de carte, spectacole pentru adulți și copii, proiecții de film, seri muzicale și altele. Sâmbătă, 15 decembrie 2018, de la ora 10:00, Artoteca a fost gazda unei manifestări culturale organizată de Societatea Culturală Apollon –România, sub patronajul Excelenței Sale George Călin, Ambasador cultural al Convenției ONU privind drepturile copiilor Departamentului Europei de Est. Au fost decernate premiile în cadrul Galei Festivalului Internațional de creație literară – poezie și proză scurtă – ”Vis de toamnă” și a avut loc lansarea Antologiei ”Toamnă la Apollon”, ediția a VI-a. La eveniment a aprticipat din partea BMB bibliotecarele Jugravu Andrada-Alexandra și Denisa Andronache.

Premiile au fost oferite în ordinea următoare: seniori – poezie – premii speciale, seniori- proza – premii speciale și junior – poezie – premii speciale.

La seniori –  poezie – premii speciale:

Camelia Florescu, București –premiul “Nichita Stănescu”;

Valentina Geambașu, Mioveni – premiul “Adrian Păunescu”;

Vera Crăciun, Galați – premiul “Leonida Lari”;

Maria Magdalena Stan, Ploiești – premiul “Vasile Blaga Paulin”;

Olguța Luncașu Trifan, Iași –“Alexei Mateevici”;

Sabina Cojocaru, Chișinău – premiul “Dumitru Dumitrică”;

Mihaela Aionesei, Târgul Secuiesc – premiul “Ion Vatamanu”;

Emilia Amariei, Borca, Piatra Neamț – premiul I;

Mirela Alexa, Arad – premiul II;

Veronica Bumbu, Chișinău – premiul III;

Elena Obrinteschi, Onesti- Mențiune;

Claudia Bota- Bucuresti – Mențiune;

Albert Daniel Focsani – Mențiune;

Seniori – proză – premii speciale:

Ana Podaru, Petroșani – premiul “Constantin Țoiu”;

Constantin Miu, Medgidia – premiul “Mircea Nedelciu”;

Ion Lazăr da Coza, Tulnici, Vrancea – Premiul ”Horia Vintilă”;

Vasilica Ilie, București – Premiul I;

Flora Mărgărit Stănescu, Slobozia – Premiul II;

Paulina Georgescu, Buzău – Premiul III;

Cristina Beatrice Preda, București – Mențiune;

Juniori –poezie –premii speciale

Ioana Neaga – Budoiu, București – premiul ”Nichita Stănescu”;

Larisa Albu, București – Premiul ”Ion Vatamanu”.