„Literatorul”, un nou proiect cultural lansat de Centenar

Luni, 10 decembrie 2018, Biblioteca Metropolitană București a lansat oficial noua revistă „Literatorul”, fondată în anul 1880 de Alexandru Macedonski. Într-o mică sală de spectacole a Teatrului Excelsior din Capitală au venit câteva zeci de iubitori de literatură românească, care au evocat memoria marelui poet, prozator, dramaturg și publicist român Alexandru Macedonski.

Printre invitații de seamă ai evenimentului s-au numărat marele scriitor, dramaturg, romancier și eseist Nicolae Alexandru Breban, criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române Ioan Cristescu, viceprimarul Capitalei Tomnița Florescu, subprefectul Capitalei Corneliu Cîrstea, vicepreședintele Institutului Cultural Român Mirel Taloș, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București Ramona Ioana Mezei, directorul Centrului de proiecte educaționale și sportive București PROEDUS Ileana Zvetlana Preoteasa, redactorul-șef al revistei „Literatorul” Elena Boholț, precum și mulți alți reprezentanți ai autorităților locale, mari gazetari români, dar și admiratori ai culturii și literaturii române.

Atmosfera de la Teatrul Excelsior a fost animată, la început, de un scurt moment artistic susținut de Andrei Păunescu, care a evocat pe scurt memoria marelui om de cultură Adrian Păunescu (tatăl artistului), iar apoi, directorul Muzeului Literaturii Române Ioan Cristescu, împreună cu Nicolae Breban și Alex Ștefănescu au evocat câteva momente memorabile din istoria revistei „Literatorul”. Scriitorul Nicolae Breban s-a arătat „uimit și plăcut surprins” de reapariția „Literatorului”, subliniind faptul că „este formidabil” că Macedonski este readus în atenția publicului, în An Centenar. Criticul Alex Ștefănescu a spus că textele scrise în noua revistă sunt substanțiale, interesante, remarcând că prezentarea grafică, deopotrivă elegantă și atrăgătoare, este pusă în valoare de fotografiile cu valoare documentară, care sunt binevenite.

Viceprimarul Capitalei Tomnița Florescu a anunțat cu această ocazie că va propune Primăriei Muncipiului București să preia și să renoveze cunoscuta casă monument istoric de pe Splaiul Independenței, Casa Pompiliu Eliade, o clădire cu o arhitectură rar întâlnită în Bucureşti, un amestec de Art Nouveau cu sugestii romantice, pentru a fi viitorul sediu al revistei, un loc potrivit unde se vor putea desfășura cenacluri literare ori alte evenimente culturale.

Evenimentul s-a încheiat cu un scurt moment poetic, în care artiștii Laura Mihaela Dumitru, Vera Linguraru și Vlad Conovaru au recitat poezii de Alexandru Macedonski, Alexei Mateevici, Grigore Vieru, Adrian Păunescu și Victor Eftimiu, urmat de un cocktail în timp ce, în fundal, s-au auzit melodiile lui Jean Moscopol și Maria Tănase, iar în sală au rulat imagini cu Bucureștiul din perioada interbelică.

(Fotografii: Gabriel Boholț)

Licurici, primul teatru de păpuși din cadrul unei biblioteci metropolitane

Puțini sunt aceia care cunosc povestea teatrului Licurici; Licurici este singurul teatru de păpușidin cadrul unei biblioteci metropolitane, singurul care îmbină poveștile citite copiilor, cu jocul păpușilor.
Licurici este, deci, un teatru de păpuși, animat doar de bibliotecari.
Cu o tradiție de mai bine de 40 de ani, Licurici a bucurat multe generații de copii, care au trecut pragul bibliotecilor din București. În prezent, Licurici face mai mult decat atat: aduce zâmbete copiilor din Spitalul Victor Gomoiu, înveselește pe cei ce participă la proiectul Bucureștiul Interbelic> In vara trecuta, a dăruit clipe de poveste celor pe care i-a întâlnit în parcurile bucureștene, în cadrul proiectelor Vara Centenarului si 1 iunie , 100 de motive să te simți copil.
Poate ar fi bine să amintim cum Licurici a însoțit Caravana Poveștilor în București și prin comunele din Județul Ilfov, cum a călătorit la Zalău și în satele dimprejur. Am avea alte sute de povesti de spus. Oricum, Licurici este într-un permanent turneu, așa cum o spune și proiectul Licuricii în turneu, unde se întâlnește nu doar cu cei mici,dar și cu cei mari, în toate filialele Bibliotecii Metropolitane Bucuresti.
Ultimul dar din anul 2018 al Teatrului Licurici este dedicat copiilor care au scris Basmul Unirii, pentru că Licurici a dat viață scenica poveștii scrisă de cei peste 100 de mici autori, a căror operă a fost tipărită de Biblioteca Metropolitană, într-o broșură ilustrată tot de desenele lor. Basmul scris de copii a devenit un film de 30 de minute, care surprinde, cu ajutorul păpușilor, esența a ceea ce micii autori au transpus pe hârtie, și anume Visul Unirii, pe care o celebrăm astăzi, la 100 de ani de la înfăptuirea ei.

Opera la biblioteca 29.11.2018 – Arii celebre

Joi, 29 noiembrie, la Opera la bibliotecă, sopranele Daniela Radulescu și Alina Bottez, tenorul Daniel Stoica și baritonul Eugen Secobeanu, acompaniați de minunata pianistă Liana Mareș, au oferit publicului un excepțional spectacol cu arii celebre compuse de Giuseppe Verdi, Gaetano Donizetti și Giacomo Puccini. Artiștii s-au identificat cu personajele interpretate, dăruindu-le glas şi suflet, astfel că mesajul operelor a putut fi trăit şi de public, care a răsplătit interpreții cu aplauze călduroase.

Înregistrare video a evenimentului:

Opera la biblioteca 22 11 2018 – Omagiu lui Dmitry Hvorostovsky

Opera la bibliotecă a găzduit joi, 22 noiembrie, orele 17.30, un spectacol deosebit, prin repertoriu și prin valoarea artiștilor invitați, intitulat “Omagiu lui Dmitry Hvorostovsky”.
În deschidere doamna Mihaela Vovoreanu a prezentat personalitatea marelui bariton rus de la a cărui moarte se împlinește un an.
Sopranele Alina Bottez, Manuela Mocanu, Angela Rogac și Daniela Rădulescu, tenorul Daniel Stoica, baritonii Eugen Secobeanu și Odin Ciociea, basul Ștefan Cârstea și pianistul Ieronim Buga, au oferit un program de muzică italiană și rusească din repertoriul lui Dmitry Hvorostovsky. Prin intepretarea rafinată și plină de dăruire artiștii au adus un adevărat omagiu de suflet marelui artist ce s-a stins înainte de vreme.

Înregistrarea video a evenimentului:

O basarabeancă face ordine în instrumentarul analizei literare

Biblioteca Metropolitană Bucureşti a găzduit în data de 16 noiembrie 2018, lansarea de carte „Dicționar de teorie literară. 1001 de concepte operaţionale şi instrumente de analiză a textului literar”, autor Aliona Grati, Doctor habilitatus, profesor asociat la Institutul de Filologie Română “B.P. Hasdeu”, Chişinău.

Aflat la a II-a ediție revizuită și completată, dicționarul a apărut la Editura ARC și conţine cu 50 de articole în plus față de prima ediție, numărul lor ridicându-se la peste 1000.

Au luat cuvântul – Maria Pilchin, reprezentanta Editurii ARC şi invitații speciali: Ioan Cristescu, director MNLR, Zvetlana Preoteasa, Ramona Mezei, director al BMB, Luigi Bambulea și Mihaela Toader. În faţa unui public distins vorbitorii au arătat importanţa acestui dicţionar care crează punţi peste Prut şi constituie un instrument de lucru important atât pentru specialişti, pentru studenţi, cât şi pentru marele public.

În încheierea evenimentului artişti din cadrul proiectului Opera la bibliotecă au interpretat arii celebre.

Proiectul “Bucureștiul interbelic” la Artoteca

Miercuri 14 noiembrie, la Artoteca din Șoseaua Mihai Bravu, nr. 4, a avut loc prelegerea domnului Tudor Octavian, scriitor și critic de artă, care a vorbit, în fața unui public receptiv și numeros, despre pictori români mai puțini cunoscuți și valorizarea artei lor.
Activitatea face parte din proiectul Bucureștiul Interbelic din cadrul Bibliotecii Metropolitane București și care este găzduit de două filiale din Sectorul 2.